Sfânta Euharistie și „păguboasa evlavie”

Sfânta Euharistie și „păguboasa evlavie”

Prof. Hrysostomos Stamoulis

Sfântul Chiril al Alexandriei este unul din cei mai importanți teologi ai Bisericii și, alături de Sfântul Atanasie al Alexandriei, exponentul prin excelență al teologiei alexandrine. Nu încape nicio îndoială că teologia sa, extrem de dinamică și provocatoare la modul fecund, pe parcursul mai multor secole s-a aflat atât la periferia teologiei occidentale, dar și a celei ortodoxe. Iar dacă absența teologiei sale din perimetrul gândirii teologice occidentale, considerată a fi dominată de antropocentrismul nestorian, poate fi înțeleasă, „disprețuirea” sa în scrierile teologice ortodoxe rămâne până astăzi o întrebare fără răspuns[2]. Și afirm aceasta deoarece teologia marelui scriitor alexandrin, admiratorul „slujitoarei Iconomiei divine”, a Născătoarei de Dumnezeu, pecetea Părinților și a sinoadelor noastre ecumenice, și desigur nu doar a celui de al treilea, constituie fundamentul teologiei unor sfinți precum Maxim Mărturisitorul, Grigorie Palama, Macarie al Corintului, dar și al mișcărilor isihaste și filocalice în ansamblul lor, iar astăzi constituie miezul dialogului Bisericii Ortodoxe atât cu Romano-catolicismul, dar și cu așa-numiții Pre-calcedonieni.

Sfântul Chiril al Alexandriei, ilustrație de minologhion bizantin, sec. XI

Astfel, pe bună dreptate [Sfântul Chiril al Alexandriei] ar putea fi caracterizat drept isihast înainte de isihaști, dar și filocalic înainte de filocalici. Și am să mă explic. Am puternica impresie, din ceea ce am studiat până acum și din cercetarea pe care am făcut-o asupra textelor sale timp de cel puțin optsprezece ani, că influența cea mai profundă asupra corpusului teologic al sfântului Macarie, dar și asupra mișcării filocalice în ansamblul ei, spre exemplu asupra lui Neofit Kavsokalivitul, care se află în legătură cu tema Sfintei Euharistii, temă care i-a preocupat prin excelență pe teologii acelei perioade, este un împrumut din teologia sfântului Chiril. Și desigur este un împrumut luat din comentariul său la Evanghelia după Ioan[3]după părerea mea, capodopera sfântului Chiril dar și cel mai bun comentariu la Evanghelia după Ioan. În cadrul său se demonstrează că discursul interpretativ este și discurs dogmatic și viceversa. Aici apar de asemenea identități care salvează unitatea tradiției ortodoxe și care au fost sacrificate din când în când în spațiul teologiei ortodoxe contemporane sau au fost dinadins ignorate în cadrele căutării unui scientism scolastic absolut și extrem. 

Maria Egipteanca

Maria Egipteanca. În a cincea Duminică din Postul Mare Biserica o pomeneşte pe Maria Egipteanca, o sfântă ascetă, model de adâncă luptă cu patimile, care prin pocăinţă a reuşit sa devină o persoană îmbunătăţită. Aşa cum vedem din istoria vieţii sale, aceasta, înainte de a cunoaşte calea sfinţeniei era o femeie uşoară care-şi petrecea viaţa în dezmăţuri şi desfrâu, însă în urma unui semn dumnezeiesc se a schimba radical. În viaţa sa păcătoasă nu era conştientă că trăieşte contradicţie cu poruncile lui Dumnezeu. Într-o zi s-a îmbarcat pe o navă pentru a merge în Ţara Sfântă, crezând că această ieşire este încă un prilej de distracţii. Va ajunge la Ierusalim şi se va îndrepta împreună cu mulţimea de pelerini către locul unde se afla cinstita cruce şi mormântul unde a fost aşezat Sfântul Trup al Domnului. În momentul în care a ajuns la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci şi a vrut să intre în Biserică, o forţa nevăzută o va opri de mai multe ori să intre în Casa Domnului.

Vecernii ortodoxe la Milano

Omelia a San Giovanni Climaco

Nella Chiesa Ortodossa la quarta domenica della Quaresima è dedicata alla memoria del santo Giovani Climaco, uno dei più importanti uomini di fede, cosi chiamato per averci lasciato la teologia della scala spirituale che unisce il Cielo con la terra. Il giorno della sua commemorazione cade il 30 marzo per tutte le Chiese da cui è venerato. Giovanni Climaco è conosciuto anche con il nome di Scolastico, da non confondere però con San Giovanni Scolastico, Patriarca di Costantinopoli.

Notizie su di lui sono conservate in una breve Vita scritta dal monaco Daniele di Raito. Questo santo è nato in Siria, si trasferì nel monastero del Sinai all’età di sedici anni, diventando novizio sotto l’egida di un monaco chiamato Martyrius. Quando quest’ultimo morì, Giovanni, desideroso praticare la vita ascetica si trasferì in una caverna ai piedi del monte Sinai, a otto kilometri dall’attuale monastero di Santa Caterina, dove iniziò a vivere come anacoreta. 

La festa dell’Annunciazione

La festa dell’Annunciazione Una persona che entra in una chiesa ortodossa vede sempre sulle porte centrali dell’iconostasi la scena dell’Annunciazione: sul battente destro c’e l’icona della Vergine Maria e sul battente sinistro l’arcangelo Gabriele. L’idea centrale che vuole sottolineare l’immagine dell’Annunciazione (in greco “Buona Notizia”) è “l’inizio dell’ingresso del Logos di Dio nell’umanità attraverso il…

Sfantul Grigorie Palama

Daca în prima duminică a Postului Mare praznuim biruinţa Ortodoxiei asupra iconoclasmului, a doua Duminică a Postului Mare este închinată Sfântului Grigore Palama, ce marchează biruinţa Bisericii Ortodoxe, care a avut loc în secolul al XIV-lea, cand apar în Occident diferite curente raţionaliste de înţelegere a dogmelor, care erau centrate mai mult pe filosofia antică decât pe trăirea credinţei. Sfantul Grigore Palama, ancorat în revelaţia Sfintei Scripturi şi bazându-se pe scrierile Sfintei Tradiţii şi a Sfinţilor Părinţi, dar şi pe experienta Sfinţilor isihaşti, demonstrează că trairea mistică este posibilă, şi poate duce pe om la îndumnezeire, deoarece omul este chemat la sfinţenie şi la unirea cu Dumnezeu încă de pe pamant: „Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt” (1 Petru 1, 16; Levitic 11, 45).

Procesiune in Duminica Ortodoxiei in parohie si prezenta icoanei in Vechiul Testament

 Icoana în Sfânta Scriptură

Atunci când o persoană intră în spațiul sacru al unei biserici, indiferent dacă acesta este un credincios sau necredincios, ia contact cu reprezentările murale, cu icoane pictate și simbolismul lor. Pentru un non-credincios simbolurile pot fi elemente destul de ciudat, fără nici un sens în viața sa personală, dar pentru un credincios ele nu se opresc în fața realităţii materiale ce se află în fața sa, ci încearcă prin meditație să găsească răspunsuri ale tainei icoanei, asupra spiritualităţii sale, şi-i oferă atât cât îi stă în putinţă lumina divină și frumusețea feței lui Dumnezeu.

Nu voi încerca să dau o definiţie icoanei, ci voi prezenta câteva elemente generale privind fundamentul biblic al icoanei.

CUVÂNT CĂTRE COPIII ȘI TINERII DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI ORTODOXE ROMÂNE A ITALIEI LA ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR

Dragi copii și tineri învățăcei,

Harul Domnului nostru Iisus Hristos, și dragostea lui Dumnezeu și Tatăl,
și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți!
Dat fiind că în zilele care urmează începe un nou an școlar, început ce coincide și cu Noul An Bisericesc (în 1 septembrie),

Biserica Sfantul Mare Mucenic Gheorghe din Lida, Israel

Biserica Sfantul Mare Mucenic Gheorghe din Lodd, Lida

Biserica Sfantul Gheorghe este o biserica ortodoxa din localitatea Lodd (Lod, Lida, Lydda), unul dintre marile orase din Israel. Dupa cum stim, la inceput bisericile se zideau pe mormintele martirilor; urmand aceasta randuiala, aceasta biserica a fost ridicata pe locul in care a fost inmormantat Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de Biruinta.

Sfânta Cruce

            Deşi cuvântul Crucii rămâne o mare taină dumnezeiască, el a fost definit iubirea dumnezeiască ce depăşeşte orice înţelegere omenească, este deplina măsură a dragostei lui Hristos pentru lume, este biruinţa asupra răului, asupra morţii, biruinţa impotriva obstacolelor vieţii şi dificultăţilor nu prin evitarea sau ocolirea acestora, ci prin asumarea lor.

            În a treia Duminica din Postul Mare, Biserica Ortodoxă a sărbătoreşte Cinstita şi de viaţă făcătoare Cruce. Din punct de vedere calendaristic şi liturgic, în Biserica Ortodoxă ziua Crucii se sărbătoreşte în fiecare vineri prin postire, fiindcă aceasta este zi de întristare care ne aminteşte de Patimile şi Răstignirea Mântuitorului.

Rugaciunile de seara

maica_domnului_rugaDupa obisnuitul inceput: Slava Tie, Dumnezeul nostru… Imparate ceresc… Sfinte Dumnezeule… Preasfanta Treime… Tatal nostru… Ca a ta este Imparatia… Apoi troparele acestea, glasul al 6-lea: Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi… Slava… Doamne, miluieste-ne pe noi… Si acum… Usa milostivirii deschide-o noua… (cauta la Miezonoptica). Doamne miluieste (de 12 ori). Apoi

Rugaciunea intaia a Sfantului Macarie cel Mare catre Dumnezeu Tatal

Dumnezeule cel vesnice si Imparate a toata faptura, Cela ce m-ai invrednicit a ajunge pana in acest ceas, iarta-mi pacatele ce am facut in aceasta zi: cu lucrul, cu cuvantul, si cu gandul, si curateste, Doamne, smeritul meu suflet, de toata intinaciunea trupului si a sufletului. Si-mi da, Doamne, in aceasta noapte, a trece somnul in pace, ca sculandu-ma din ticalosul meu asternut, bine sa plac Preasfantului Tau nume, in toate zilele vietii mele, si-mi ajuta cu harul Tau sa calc pe vrajmasii cei ce se lupta cu mine, pe cei trupesti si pe cei fara de trup. Izbaveste-ma Doamne de gandurile cele desarte, care ma intineaza si de poftele cele rele, ca a Ta este imparatia, puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.