festivalul popoarelor editia 2015 la monza

Sărbătoarea Popoarelor la Monza

A 11-a Ediție a Sărbătorii Popoarelor a avut loc duminică 31 Mai 2015, într-o frumoasă și însorită zi de primăvară, la Parohia San Carlo din Monza. La această deja consacrată sărbătoare au participat Comunitatea Pastorala Sf. Treime, Parohia Catolica San Carlo, Parohia Ortodoxă Română “Toți Sfinții” din Milano Nord-Monza,

Festivalul Bucuriei 1 Iunie 2015

program festivalul bucuriei 2015 monza lombardia II nordSunt aşteptaţi copiii, adolescenţii, tinerii și părinții ortodocși români din Lombardia
PROGRAM FESTIVAL
Luni 1 iunie 2015 de ziua copilului

• 09.00 – Acatistul Sfintei Treimi, rugăciuni pentru tineri și cuvântul de deschidere;
• 09.30 – Micul dejun;
• 10.00 Conferința cu tema: ”Tinerii și familia creștină în fața unei societăți secularizate” – susținută de Pr. Prof. dr. Vasile Raducă, profesor de teologie morală și bioetică creștină și Prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București;
• 11.30 – Întrebări și răspunsuri. Ateliere. Concluzii;
• 12.30 – Masa de prânz;
• 13.30 – Program artistic prezentat de tenorul Ovidiu Lazar de la Conservatorul din Milano (Concurent la Vocea României);

Pentru cinci minute de mânie organismul nostru e lipsit de apărare pentru 5-6 ore

ortodoxie biserica monzaProf. Dumitru Constantin Dulcan, neurolog afirmă: “Cinci minute de mânie sau suferinţă imobilizează celulele gardian ale sistemului imunitar. Timp de 5-6 ore, organismul nostru e lipsit de apărare și astfel se poate declanşa boala”.

În cartea „Inteligenţa Materiei” s-a demonstrat cu argumente ştiinţifice că, dincolo de toate lucrurile vizibile, concrete, există un câmp de energie şi lumină, coordonat de o minte inteligentă. Cu alte cuvinte, că nu suntem singuri în univers, că Dumnezeu chiar există. Descoperirile fizicii cuantice au arătat că mintea noastră e cea care face să colapseze undele de energie şi le transformă în particule, adică în materie. A gândi înseamnă a transforma nevăzutul în văzut. Gândul e creator, e cea mai puternică forţă din univers. Iar Dumnezeu ne-a dat puterea ca, din milioanele de realităţi posibile, care există în stare latentă, să aducem pe pământ, cu gândurile noastre, doar una. Celulele au inteligenţa lor. Celulele reacţionează la gândurile şi sentimentele celui în cauză. S-a făcut şi un experiment în Occident, cu un eşantion de ADN, recoltat de la un individ şi dus la 1000 de km distanţă, într-un laborator. Persoana în cauză a fost pusă să privească un film frumos, cu imagini minunate, care stârneau bucurie. În acelaşi timp, la 1000 de km distanţă, măsurătorile arătau cum spirala de ADN se relaxează. Când imaginile au fost schimbate cu un film de groază, ADN-ul a început, brusc, să se restrângă, contractându-se. Cum ştie corpul nostru ce e rău şi ce e bine? Dacă organismul nostru reacţionează pozitiv la bine şi negativ la rău, nu există decât o singură mare concluzie.

Învierea lui Iisus Hristos nădejde învierii noastre

Învierea lui Iisus Hristos nădejde învierii noastre

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, un eveniment copleşitor pentru orice om, un mister care s-a petrecut acum două mii de ani, dar care continuă să fascineze întreaga făptura umană, este o realitate care se transmite din generaţie în generaţie, de la un secol la altul ca un izvor de apă vie. Sărbătoarea Sfintelor Paşti nu este doar o amintire sau comemorare a unui eveniment petrecut acum doua mii de ani, ci este participarea noastră plenară la Învierea lui Hristos. De aceea, şi slujbele noastre se referă la prezent, aşa cum spune un text din canonul Învierii, care spune: ”Astăzi toate sau umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele dedesubt”.

Întruparea şi Învierea Fiului lui Dumnezeu sunt fundamentale pentru viaţa oricărui om, deoarece reprezintă începutul şi temeiul mântuirii noastre, prin care a fost distrusă moartea. Suntem neputincioşi să cuprindem în cuvinte şi cu raţiunea minunea în sine, fiindcă depăşeşte posibilităţile noastre de înţelegere. Exemplul cel mai grăitor al tainei praznicului sunt valurile numeroşilor creştini care iau parte la această sărbătoare a bucuriei, a împăcării şi luminii, lumină care potrivit tradiţiei trebuie dusă şi în case.

La evrei cuvântul Pascha (pesah), înseamna trecere, fiind sărbătoarea anuală a azimilor fiind instituită de Moise şi însemna trecerea,  în amintire trecerii  evreilor prin Marea Roşie şi a eliberării lor din sclavia egipteană (Ieşire XII, 27). Data prăznuirii era 14 Nissan si coincidea cu prima luna plină de după echinocţiul de primăvară. Din evraică a trecut în limba latină sub formula Pascha, fiind cea mai importantă sărbătoare creştină, care reprezintă misterul Învierii Mântuitorului Hristos.

Prohodul Domnului

Vinerea Mare este ziua de doliu a creștinătății, în care a fost răstignit Iisus Hristos. În toate bisericile ortodoxe este o zi în care nu se oficiază slujba Liturghiei. Liturghia ne face părtași jerfei lui Hristos și se consideră că nu se pot aduce două jertfe în aceeași zi. În schimb, se oficiaza Denia Prohodului.…

Întâlnirea preoţilor ortodocşi în Parohia din Milano Nord-Monza

În primele cinci săptămâni, în perioada Postului Mare, în fiecare duminică seara după orele 18.00 preoţii şi credincioşii ortodocşi; greci, români, ruşi, moldoveni şi ucraineni din Milano şi împrejurimi s-au întâlnit în câte o biserică pentru a participa la slujba vecerniei. În seara zilei de duminică 29 martie, în Duminica Sfintei Maria Egipteanca, a avut loc ultima întâlnire, în Parohia „Toţi Sfinţii” din Milano Nord-Monza. După slujba vecerniei a predicat părintele Arhimandrit Teofilakto Vitsos, Vicarul Italiei din Mitropolia Ortodoxă Greacă a Italiei.

Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului

Buna Vestire este praznuita de Biserica pe 25 martie. Buna Vestire sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna Vestire), este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Conferință pastorală semestrială pentru preoţii din Nord-Vestul Italiei

În ziua de 17 martie 2015, cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în Parohia din Milano Nord-Monza, avut prima conferinţă pastorală semestrială, din Cadrul Anului Omagial al Misiunii Parohiei și Mănăstirii Azi. La această întâlnirea au luat parte toți preoții din Nord-Vest din protopopiatele: Lombardia I Centru, Lombardia II Nord,…

Semnul Sfintei Cruci

S-a stabilit că obiceiul facerii semnului crucii deasupra mâncării şi băuturii, înainte de masă, are un profund sens mistic. În spatele lui este un folos practic: mâncarea este purificată efectiv instantaneu. Este un mare miracol, ce se întâmplă fizic în fiecare zi”, a declarat fizicianul Angelina Malakhovskaya, potrivit. Malakhovskaya a studiat puterea semnului crucii timp de 10 ani. Ea spune că a descoperit, în special, proprietăţile bactericide unice ale apei după ce este binecuvântată cu o rugăciune ortodoxă şi cu semnul crucii.

Duminica Sfintei Cruci

În a treia Duminica din Postul Mare, Biserica Ortodoxă a sărbătoreşte Cinstita şi de viaţă făcătoare Cruce. Calendaristic, dar şi liturgic, în Biserica Ortodoxă ziua Crucii se sărbătoreşte în fiecare vineri prin postire, fiindcă aceasta este zi de întristare care ne aminteşte de Patimile şi Răstignirea Mântuitorului. Din punct de vedere istoric această sărbătoare este amintită într-un vechi manuscris descoperit la Ierusalim din secolul XIII, sărbătoarea din această duminică din Postul Mare se intitula: ,,Praznicul celei de a treia închinări a Crucii”.

Zilele babei (sau babelor) sau babele

Numeroase surse leagă începutul primăverii de Zeul Marte, dar şi de Baba Martie sau Baba Dochia. Nu mă voi opri asupra aspectelor istorice şi sensurilor mitologice pe care le are Zeul Marte, Zeiţa Mamă, sau Baba Martie la romani, la turci sau bulgari, ci voi încerca să fac câteva referiri generale la ceea ce este specific poporului român.

În DEX cuvântul babă (баба) este de origine bulgară, iar în limba greacă se spune βάβα, βάβω şi are sensul de „femeie bătrână”, de „bunică” sau “femeie în vârstă”, trecută de prima tinereţe. În vorbirea curentă când te adresezi unei peroane cu acest apelativ poate avea un sens ireverenţios. La români zilele babei marchează sfârşitul iernii şi anunţă începutul primăverii, fiind considerate primele nouă sau douăsprezece zile ale lunii martie, perioadă în care vremea este adesea foarte schimbătoare. Tradiţia profană leagă zile babelor, de primele nouă zile ale lunii martie, de sosirea primăverii, mai exact de Baba Dochia, personaj din mitologia populară.

Cine a fost Baba Dochia sau Odochia? (cea care leapădă cojoacele) Este un personaj important în mitologia română. Sunt numeroase versiuni ale acestui mit al cărui nume se pare că derivă în calendarul bizantini de la Sfânta Evdochia, care a trăit în vremea împăratului Traian şi care este sărbătorită la 1 martie. Mitul Dochei spune că: “era o bătrână care a plecat cu oile la munte îmbrăcată cu nouă cojoace; vremea a început să se încălzească şi plouând zilnic a început să-şi lepede cojoacele, unul după altul, până când, în ultima zi, un îngheţ brusc a degerat-o, lăsând-o în chip de stană de piatră pe munte, împreună cu turma sa”[1].