La sărbătoarea Învierii Domnului creştinii mănâncă miel şi pască, care este un ritual moştenit din tradiţia ebraică. Pentru evrei era mielul pascal, dar şi un preparat alimentar tradiţional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paştilor în loc de pâine. Pentru creştini pasca are o nouă semnificaţie,…
Lettera Past PASQ 2014 Pastorala Pasti 2014 FINALE
Epistola Pastorală la Slăvitul și Luminosul Praznic
al Învierii Domnului din Anul Mântuirii 2014
Învierea Domnului – Învierea tuturor !
† SILUAN
Prin mila lui Dumnezeu, Episcopul de-Dumnezeu-păzitei
Episcopii Ortodoxe Române a Italiei,
Preacuviosului Cin Monahal, Preacucernicului Cler,
și tuturor Credincioșilor drept-slăvitori
care ascultă sau citesc această Epistolă Pastorală,
Har vouă, pace și bucurie de la Hristos Cel înviat din morți,
iar de la noi, arhierești binecuvântări,
dimpreună cu străvechiul salut:
Hristos a înviat!
Sfânta Euharistie și „păguboasa evlavie”
Prof. Hrysostomos Stamoulis
Sfântul Chiril al Alexandriei este unul din cei mai importanți teologi ai Bisericii și, alături de Sfântul Atanasie al Alexandriei, exponentul prin excelență al teologiei alexandrine. Nu încape nicio îndoială că teologia sa, extrem de dinamică și provocatoare la modul fecund, pe parcursul mai multor secole s-a aflat atât la periferia teologiei occidentale, dar și a celei ortodoxe. Iar dacă absența teologiei sale din perimetrul gândirii teologice occidentale, considerată a fi dominată de antropocentrismul nestorian, poate fi înțeleasă, „disprețuirea” sa în scrierile teologice ortodoxe rămâne până astăzi o întrebare fără răspuns[2]. Și afirm aceasta deoarece teologia marelui scriitor alexandrin, admiratorul „slujitoarei Iconomiei divine”, a Născătoarei de Dumnezeu, pecetea Părinților și a sinoadelor noastre ecumenice, și desigur nu doar a celui de al treilea, constituie fundamentul teologiei unor sfinți precum Maxim Mărturisitorul, Grigorie Palama, Macarie al Corintului, dar și al mișcărilor isihaste și filocalice în ansamblul lor, iar astăzi constituie miezul dialogului Bisericii Ortodoxe atât cu Romano-catolicismul, dar și cu așa-numiții Pre-calcedonieni.
Sfântul Chiril al Alexandriei, ilustrație de minologhion bizantin, sec. XI
Astfel, pe bună dreptate [Sfântul Chiril al Alexandriei] ar putea fi caracterizat drept isihast înainte de isihaști, dar și filocalic înainte de filocalici. Și am să mă explic. Am puternica impresie, din ceea ce am studiat până acum și din cercetarea pe care am făcut-o asupra textelor sale timp de cel puțin optsprezece ani, că influența cea mai profundă asupra corpusului teologic al sfântului Macarie, dar și asupra mișcării filocalice în ansamblul ei, spre exemplu asupra lui Neofit Kavsokalivitul, care se află în legătură cu tema Sfintei Euharistii, temă care i-a preocupat prin excelență pe teologii acelei perioade, este un împrumut din teologia sfântului Chiril. Și desigur este un împrumut luat din comentariul său la Evanghelia după Ioan[3], după părerea mea, capodopera sfântului Chiril dar și cel mai bun comentariu la Evanghelia după Ioan. În cadrul său se demonstrează că discursul interpretativ este și discurs dogmatic și viceversa. Aici apar de asemenea identități care salvează unitatea tradiției ortodoxe și care au fost sacrificate din când în când în spațiul teologiei ortodoxe contemporane sau au fost dinadins ignorate în cadrele căutării unui scientism scolastic absolut și extrem.
În primele cinci săptămâni, în perioada Postului Mare, în fiecare duminică seara după orele 18.00 preoţii şi credincioşii ortodocşi; greci, români, ruşi, moldoveni şi ucraineni din Milano şi împrejurimi s-au întâlnit în câte o biserică pentru a participa la slujba vecerniei. În seara zilei de duminică 6 aprilie, în Duminica Sfintei Maria Egipteanca, a avut loc ultima întâlnire, în Parohia „Toţi Sfinţii” din Milano Nord-Monza. După slujba vecerniei a predicat părintele Arhimandrit Teofilatto Vitsos, Vicarul Italiei din Mitropolia Ortodoxă Greacă a Italiei ce ţine de Patriarhia Ecumenică şi iniţiatorul acestor întâlniri. În general, după fiecare vecernie unul din preoţii participanţi ai unui patriarhat a ţinut o predică pe tema duminicii respective. De asemenea, au mai participat doi preoţi ruşi, în frunte cu Pr. Arhimandrit Ambrogio Makar, iar ca invitaţi din partea parohie noastre a luat parte: pr. Cazacu Anatolie de la Milano Vest – Rho, pr. Laurenţiu Nacu de la Pioltello şi pr. Sergiu Arcăleanu slujitor în parohia noastră.
Maria Egipteanca. În a cincea Duminică din Postul Mare Biserica o pomeneşte pe Maria Egipteanca, o sfântă ascetă, model de adâncă luptă cu patimile, care prin pocăinţă a reuşit sa devină o persoană îmbunătăţită. Aşa cum vedem din istoria vieţii sale, aceasta, înainte de a cunoaşte calea sfinţeniei era o femeie uşoară care-şi petrecea viaţa în dezmăţuri şi desfrâu, însă în urma unui semn dumnezeiesc se a schimba radical. În viaţa sa păcătoasă nu era conştientă că trăieşte contradicţie cu poruncile lui Dumnezeu. Într-o zi s-a îmbarcat pe o navă pentru a merge în Ţara Sfântă, crezând că această ieşire este încă un prilej de distracţii. Va ajunge la Ierusalim şi se va îndrepta împreună cu mulţimea de pelerini către locul unde se afla cinstita cruce şi mormântul unde a fost aşezat Sfântul Trup al Domnului. În momentul în care a ajuns la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci şi a vrut să intre în Biserică, o forţa nevăzută o va opri de mai multe ori să intre în Casa Domnului.
Omelia a San Giovanni Climaco
Nella Chiesa Ortodossa la quarta domenica della Quaresima è dedicata alla memoria del santo Giovani Climaco, uno dei più importanti uomini di fede, cosi chiamato per averci lasciato la teologia della scala spirituale che unisce il Cielo con la terra. Il giorno della sua commemorazione cade il 30 marzo per tutte le Chiese da cui è venerato. Giovanni Climaco è conosciuto anche con il nome di Scolastico, da non confondere però con San Giovanni Scolastico, Patriarca di Costantinopoli.
Notizie su di lui sono conservate in una breve Vita scritta dal monaco Daniele di Raito. Questo santo è nato in Siria, si trasferì nel monastero del Sinai all’età di sedici anni, diventando novizio sotto l’egida di un monaco chiamato Martyrius. Quando quest’ultimo morì, Giovanni, desideroso praticare la vita ascetica si trasferì in una caverna ai piedi del monte Sinai, a otto kilometri dall’attuale monastero di Santa Caterina, dove iniziò a vivere come anacoreta.
La festa dell’Annunciazione Una persona che entra in una chiesa ortodossa vede sempre sulle porte centrali dell’iconostasi la scena dell’Annunciazione: sul battente destro c’e l’icona della Vergine Maria e sul battente sinistro l’arcangelo Gabriele. L’idea centrale che vuole sottolineare l’immagine dell’Annunciazione (in greco “Buona Notizia”) è “l’inizio dell’ingresso del Logos di Dio nell’umanità attraverso il…
Vespri della Grande Quaresima DOMENICA 9 MARZO | ORE 18.00 Chiesa greco-ortodossa di S. Maria Podone piazza Borromeo 6 | Milano predicazione archimandrita p. Dimitri Fantini DOMENICA 16 MARZO | ORE 18.00 Chiesa russa-ortodossa di sant’Ambrogio Largo Corsia dei Servi | Milano predicazione arciprete p. Traian Valdman DOMENICA 23 MARZO | ORE 18.00 Chiesa…
În perioada Postului Mare, în fiecare duminică seara, după orele 18.00 preoţii ortodocşi; greci, români şi ruşi din Milano şi împrejurimi se întâlnesc împreună cu credincioşii în câte o biserică pentru a participa la slujba vecerniei. Scopul întâlnirilor este acela de a arăta că în Ortodoxie, chiar dacă există o diversitate lingvistică, totuşi deţine unitatea…
Întâlnirea administrativă în Protopopiatul Lombardia II Nord
Joi, 13 martie, în Biserica parohiale „Toți Sfinții”, din Milano Nord-Monza, între orele 10.00-12.30 a avut loc adunare protopopială ordinară din anul 2014.
Aceasta s-a deschis prin rostirea de către cei prezenți a Rugăciunilor Începătoare, a Troparelor de umilință și a cântărilor: „Cu noi este Dumnezeu” și „Doamne al puterilor”.
Ea a fost prezidată de Pr. Protopop Pompiliu Nacu care în mod sistematic a fixat și a explicat câteva noțiuni de administrație bisericească; între acestea amintim:
a. explicare punctuală privind: procesul verbal săptămânal a intrărilor, precum şi îndosarierea ieşirilor, scrierea lor săptămânal în Registru de Venituri, Cheltuieli, Materiale etc;
b. arhivarea în mod corespunzător a documentelor emise sau primite de la episcopie şi protopopiat;
Daca în prima duminică a Postului Mare praznuim biruinţa Ortodoxiei asupra iconoclasmului, a doua Duminică a Postului Mare este închinată Sfântului Grigore Palama, ce marchează biruinţa Bisericii Ortodoxe, care a avut loc în secolul al XIV-lea, cand apar în Occident diferite curente raţionaliste de înţelegere a dogmelor, care erau centrate mai mult pe filosofia antică decât pe trăirea credinţei. Sfantul Grigore Palama, ancorat în revelaţia Sfintei Scripturi şi bazându-se pe scrierile Sfintei Tradiţii şi a Sfinţilor Părinţi, dar şi pe experienta Sfinţilor isihaşti, demonstrează că trairea mistică este posibilă, şi poate duce pe om la îndumnezeire, deoarece omul este chemat la sfinţenie şi la unirea cu Dumnezeu încă de pe pamant: „Fiţi sfinţi, pentru că Eu sunt Sfânt” (1 Petru 1, 16; Levitic 11, 45).
Sâmbătă 15 martie, începând cu orele 17.00, în Parohia „Tuturor Sfinţilor” din Milano Nord-Monza, păstorită de pr. Pompiliu Nacu, s-a aflat în vizită un grup de credincioşi italieni ai Parohiei Leon Dehon din Monza, care au fost interesaţi de cunoaşterea valorilor ortodoxe. În prima parte părintele paroh le-a vorbit despre specificitatea Sfintelor Taine în Biserica Ortodoxă, apoi s-a făcut o prezentare a icoanei şi iconostasului din punct istoric şi teologic. La jumătatea întâlnirii s-au adăugat şi câţiva tineri ai „Frăţiei Nepsis” din parohiei, apoi s-au pus mai multe întrebări legate de Sfânta Liturghie, autocefalie şi organizarea patriarhie, ţinând cont că la Constantinopol a avut loc Sinaxa Patriarhilor şi s-a stabilit ca în anul 2016 să fie organizat Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe. De asemenea, s-a precizat importanţa Sfintei Euharistii viaţa fiecăruia dintre noi şi s-a subliniat că în Biserica Ortodoxă Română acest an este dedicat Sfintei Spovedanii, Sfintei Euharistii şi Sfinţilor Martiri Brâncoveni. În final s-au cânta mai multe cântări specifice perioadei Postului Paştilor.
A consemnat Eugen Nacu
Cine este Sfantul Andrei Criteanul ?
Sfantul Andrei Criteanul s-a nascut la Damasc, in jurul anului 660, sub stapanire musulmana, intr-o familie crestina care i-a dat o educatie aleasa. Mai tarziu, el devine monah in “Fratia Sfantului Mormant” – Ierusalim, fapt pentru care a fost mai tarziu supranumit si “Ierusalimiteanul”.
Curand devine secretar al patriarhului de Ierusalim, iar in 685, in calitate de delegat al acestuia, semneaza la Constantinopol actele Sinodului al VI-lea Ecumenic, care a condamnat in 681 erezia monotelita (a unei singure vointe in persoana Domnului nostru Iisus Hristos).
Icoana în Sfânta Scriptură
Atunci când o persoană intră în spațiul sacru al unei biserici, indiferent dacă acesta este un credincios sau necredincios, ia contact cu reprezentările murale, cu icoane pictate și simbolismul lor. Pentru un non-credincios simbolurile pot fi elemente destul de ciudat, fără nici un sens în viața sa personală, dar pentru un credincios ele nu se opresc în fața realităţii materiale ce se află în fața sa, ci încearcă prin meditație să găsească răspunsuri ale tainei icoanei, asupra spiritualităţii sale, şi-i oferă atât cât îi stă în putinţă lumina divină și frumusețea feței lui Dumnezeu.
Nu voi încerca să dau o definiţie icoanei, ci voi prezenta câteva elemente generale privind fundamentul biblic al icoanei.