În articolul de față va fi prezentată o parte din Conferința ce a fost susținută tinerilor din parohia noastră de doamna Alina Ioan Munteanu Timiș, din luna iulie 2014, înaintea vacanței de vară. Trebuie precizat că doamna Alina Ioan este studentă în ultimul la Facultatea de Medicină din Milano, este membru fondator al Frăției Nepsis din Milano Nord-Monza și s-a implicat în numeroase acțiuni și proiecte ale tinerilor din parohia noastră.
Pubertatea şi adolescenţa marchează o perioadă ce ridică adesea mari probleme în sufletele tinerilor. Acum se dezvoltă spiritul de individualism al copilului, dorinţa de autonomie şi libertate de gândire şi acţiune. Apar acum conflicte între generaţii, diferenţe de opinii, discrepanţe în modul de a înţelege şi soluţiona problemele. Cel dintâi conflict se simte adesea la nivelul familiei. Adolescentul datorită anturajului, a prieteniilor legate, a mediului moral, vrea sa evadeze din tiparele familiei în propria libertate. Care sunt problemele cu care se confrunta tinerii in aceasta perioada? Voi spune câteva cuvinte despre desfrânare, despre legătura intre patimile sufletești si bolile trupești, despre dezechilibrul hormonal ca un mare pericol de sănătate, cauzat de perturbatori endocrini dar si de pornografie.
Lumea în care trăim este una secularizată, îndepărtată de valorile morale şi etice, care sub influenţa presei, televiziunii şi a diferitelor curente de idei, încurajează tinerii să fumeze, să consume alcool, să privească filme de groază, violenţă şi pornografie, să se drogheze, să înceapă viaţa sexuală devreme, pentru a-i obişnui cu păcatul, cu patimile şi a-i epuiza trupeşte şi sufleteşte. Tinerii au aşadar un debut în viaţa sexuală dintr-o vârstă fragedă, fără o pregătire fiziologică şi afectivă, acest fapt fiind sursa a multor deziluzii şi traume morale. O soluţie se află tot în sânul familiei, unde copilul trebuie deprins să privească nu numai în prezent, ci şi în viitor, trebuie ajutat să-şi descopere adevărata vocaţie sufletească şi intelectuală şi propriul drum în viaţă. Responsabilitatea părinţilor este mare, ei trebuie să educe, să ofere o cultură şi o educaţie frumoasă despre viaţă şi mântuire, a creşte copilul în spiritul frumosului artistic, profesional, social, moral, în dragoste de Dumnezeu şi de semeni, de neam şi de familie.
Despre desfrânare
Un tânăr ce percepe greșit sexualitatea în adolescență, va percepe greșit și scopul lui pe pământ. El nu înțelege că viața din el este însuși Harul lui Dumnezeu, aceea energie care-l pune în mișcare, si astfel îsi poate dezvolta un sentiment de autosuficiență crezând că este stăpân asupra trupului său, iar această percepție distorsionată asupra trupului dă naștere unei serii întregi de patimi și păcate.
Răspândirea hedonismului modern, goana nestăpânită după tot mai multă plăcere, a dus la îndepărtarea de Dumnezeu a omului contemporan. A respecta zilele de post pare la oamenii contemporani, occidentali, un lucru imposibil, chiar stupid. Bunicii noştri ştiu că abstinenţa este singura metodă de „planificare familială”. Ştiu că zilele de înfrânare trupească a soţilor sunt cele patru posturi, toate zilele de post şi sărbătorile de peste an. Dar tinerii de astăzi mai dau importanţă la toate acestea? A păstra fecioria până la căsătorie este un lucru demodat în noua cultură modernă.
Dar Biserica Ortodoxă şi Sfinţii Părinţi ne spun, că desfrâul este o boală groaznică, o adevărată lepră morală care calcă în picioare iubirea, fidelitatea, frumuseţea şi nobleţea existenţei. Acceptând acest rău mergem cu toţi spre pierzanie. Omul ajunge aşadar, în goana după plăcere, la anticoncepţionale, la avort, adică la o crimă premeditată, la degradarea în homosexuali şi lesbiene fără ruşine, degenerând omul de la funcţia sa morală şi spirituală, la cea animalică. De aici rezultă şi toate tulburările sufleteşti care răbufnesc sub forma de tot felul de vicii grave, de boli psihice, conducând la sinucidere şi la moarte veşnică, sub robia nemiloasă a diavolului.
Ce este boala? Ce ne spune biserica? Este durere şi suferinţă. Boala e o vreme a cercetării de sine, a pocăinţei. E trimisă uneori spre curăţirea păcatelor, alteori spre a smeri mândria. Părintele Arsenie Boca, dar şi Sfinţii Părinţi, vorbesc despre legătura dintre patimile sufleteşti şi bolile trupeşti. Voi da ca exemplu depresia. Aceasta este cea mai răspândită formă de boală psihică din lume. Se manifestă prin tulburări ale somnului, capacitate scăzută de concentrare şi atenţie; apetit scăzut, ştergerea reacţiilor emoţionale, lipsa interesului faţă de cursul evenimentelor din viaţă, nehotărâre chinuitoare, complex de inferioritate, idei sau gânduri de sinucidere. Prezintă mai multe forme, una din ele fiind depresia nevrotică. Aceasta poate avea la bază două patimi principale : trândăvirea şi întristarea.
Sfântul Ignatie Briancianinov defineşte aceste două patimi în următorul fel: întristarea este amărăciune, tânjală, tăierea nădejdii în Dumnezeu, neaducerea de mulţumită lui Dumnezeu pentru tot ce se întâmplă, puţinătate de suflet, nerăbdare, nemustrarea de sine, supărare pe aproapele, cârtire, lepădare de crucea proprie. Trândăvirea este lenevire faţă de tot lucrul bun şi mai ales faţă de rugăciune.
Sfinţii Părinţi spun că prin ce păcătuieşte omul, de aceea şi pătimeşte. Voi da câteva exemple care trebuie luate cu prudenţă şi aplicate într-o parte a cazurilor: curvarii plătesc pentru păcatele lor prin boli venerice, SIDA, sterilitate, boli ginecologice, prostatită, impotenţă. Observaţiile arată că la zgârciţi şi invidioşi se dezvoltă adesea boli neuropsihice. Pentru lăcomie plătim cu boli de intestine, de dinţi, diferite forme de alergie, de îngrăşare, boli de stomac şi pancreas. Trândăvirii îi urmează depresia. Trufia poate fi esenţa duhovnicească a schizofreniei. Mânia grăbeşte apariţia bolilor sistemului cardiovascular. Lista poate continua.
Dezechilibrul hormonal – aspecte medicale şi duhovniceşti cu referire la patima desfrânării şi la pornografie. Sistemul neuroendocrin este unul foarte important pentru menţinerea sănătăţii omului deoarece asigură activitatea armonioasă a tuturor părţilor organismului şi a relaţiilor sale cu mediul înconjurător. Sistemul de comunicare de tip hormonal îmbunătăţeşte activitatea de comunicare de tip nervos în interiorul organismului, sistemul endocrin fiind un elegant mecanism de verificări şi balanţe ce acţionează prin anse de feed-back. Stilul de viaţă este un aspect extrem de important pentru starea de sănătate, mai ales când vine vorba despre hormoni. O viaţă echilibrată înseamnă echilibru emoţional, fiziologic dar şi hormonal.
Hormonii sunt substanţe chimice (peptide, proteine, steroizi) produse şi secretate de celule specializate ce acţionează pe diferitele celule ţintă aflate local sau la distanţă. De asemenea, hormonii înviorează gândirea, ageresc neuronii, fac viaţa plăcută şi cu interes pentru ea, sunt deci agenţii de stimulare a vieţii.
În ziua de azi, dezechilibrul hormonal reprezintă aşadar, un mare pericol pentru sănătatea organismului. Oamenii intră în contact şi ingeră diferite substanţe chimice prin alimente, băuturi, cosmetice, medicamente, detergenţi, articole de menaj şi uz casnic. Aceste substanţe chimice de sinteză, când sunt absorbite în corp, ori imită, ori blochează hormonii. Perturbaţiile sistemului hormonal pot da probleme de fertilitate, cancer mamar, prostatic, testicular, autism, diabet şi obezitate. De asemenea, perturbatorii endocrini, sau substanţele chimice de sinteză, influenţează orientarea sexuală. În acest sens un endocrinolog susţine: ”Influenţele neuroendocrine pot afecta apetitul, pot duce la sexualizarea sistemului nervos, inclusiv conştiinţa de gen, adică înţelegerea apartenenţei la un anume sex, sentimentul că eşti femeie sau bărbat, şi orientarea sexuală – modul de alegere al partenerului. Unele dintre aceste efecte sunt mediate de alterarea funcţiei neurotrasmiţătorilor sau a hormonilor tiroidieni, deşi mecanismele încă nu sunt clarificate”.
Despre dezechilibrul hormonal ne vorbeşte şi părintele Arsenie Boca în scrierile sale. El scrie despre energia genetică sau hormonală care este tâlhărită prin patima desfrânării. Această energie genetică este menită să asigure perpetuarea speciei umane. Fără ea omul se îmbolnăveşte. El afirmă că sistemul nervos este un mediu de transmisie între suflet şi lumea de dinafară. El conţine miliarde de neuroni care pentru a funcţiona bine au nevoie de oxigen, glicogen – zahărul preparat de ficat, hormoni – produşi de către glandele endocrine şi de somn (după 8 zile de nesomn omul moare).
Viaţa înfrânată, plină de morală, conservă această energie hormonală, oferă vitalitate celulelor nervoase şi omul poate face cu uşurinţă deosebirea între rău şi bine. În schimb omul orbit de patimi şi de plăcere, are în organism un exces de hormoni ce creează în sistemul nervos noi conexiuni neuronale ce pot duce la dependenţă şi obsesie. În acest sens, intervin şi duhurile necurate, care se luptă cu cenzura morală şi caută să momească omul prin plăcere. La omul credincios în schimb, ce luptă prin înfrânare şi rugăciune, se produce în organism o reacţie chimică în care hormonii ce erotizau scoarţa cerebrală vin eliminaţi prin apariţia unor anumiţi anticorpi. Această reacţie aduce liniştea în sufletul omului după furtuna de gânduri produsă de duhurile întunecate.
Câteva cuvinte despre dezechilibrul endocrin la vârsta pubertăţii. Atunci când apare un dezechilibru hormonal, în organism apare un haos fizic şi emoţional: stres, insomnie, oboseală, acnee, celulită, căderea părului, hirsutism etc. Hormonii influențează nu numai sănătatea, ci şi forma corpului, activitatea fizică, stările sufleteşti şi modul de gândire. Pubertatea se caracterizează printr-un salt în dezvoltarea fizică generală (înălţime, greutate, proporţii) şi mai ales prin creşterea şi maturaţia organelor genitale şi apariţia caracterelor sexuale secundare. La această vârstă, dereglările hormonale duc la creşterea necontrolată în greutate, tulburări de ciclu menstrual la fete şi deficienţe în dezvoltarea organelor sexuale la băieţi. De asemenea apar tulburările de comportament – se tensionează relaţiile între tineri şi familie, apar resentimente faţă de criticile părinţilor.
Pornografia, maladia secolului XXI, produce de asemenea un dezechilibru hormonal în organism. Aceasta induce o stare euforică similară cu cea produsă de drog, deoarece acţionează pe aceleaşi zone corticale ca şi cocaina şi heroina, producând dependenţă. De aici apare depresia, anxietatea, durerile de cap, neliniştea şi irascibilitatea. Cel care a intrat în acest lanţ este constrâns psihologic să continue consumul, deşi realizează că şi-a distrus sănătatea, familia şi viaţa. Această patimă duce la menţinerea unui nivel ridicat al excitării la nivelul celulelor nervoase, actul sexual nu se mai încheie şi rămâne frustrarea, ce duce la căutarea unor noi experienţe erotice. Aceasta duce la epuizarea organismului, la scăderea nivelului de dopamină, serotonină şi noradrenalină, principalii neurotrasmiţători, şi favorizează apariţia depresiei.
În viaţa conjugală, la sfârşitul relaţiei, glanda pituitară (hipofiza) secretă oxitocina, un hormon care ajută la recuperarea organismului. În mod normal, acest hormon stimulează celulele musculare ale uterului gravid şi ajută la expulzia fătului, iar prin acţiunile sale determină şi ejecţia laptelui. Cu cât relaţia de dragoste este mai profundă cu atât şi cantitatea de oxitocină creşte, acesta fiind hormonul care punctează încheierea actului sexual, iar psihologic sudează relaţia dintre soţi. Pentru aceasta mai este numit şi hormonul ataşamentului. Oxitocina, aşadar, protejează organismul de epuizare, de oboseală, ea ajută la stabilirea echilibrului organic şi mental al individului.
Pornografia este o lucrare puternică a diavolului în sufletele oamenilor. Sfinții zic că fiecare păcat din sufletul nostru e un duh rău care se află în noi și care ne muncește. Consumatorii de pornografie sunt asaltați de multe duhuri rele. Acceptându-le de bună voie în suflet, și fără a conștientiza, omul se demonizează, răul devenindu-i a doua ființă.
Câteva surse de inspiraţie:
Patima desfrânării şi lupta împotriva ei, preot Ioan C. Teşu.
Pornografia – maladia secolului XXI, Virgiliu Gheorghe.
Când sufletul este bolnav, Dr. Dmitri Avdeev.
Tinerii, familia şi copii născuţi în lanţuri, părintele Arsenie Boca.
