Conferinţă pentru Anul Constantinian 2013
În 2013, Patriarhia Română omagiază două dintre cele mai importante personalități ale istoriei Creștinismului: pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa Elena. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a rânduit să aniverseze la nivelul întregii Patriarhii, împlinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranţă religioasă de la Milano. De asemenea, în cadrul Curiei de Milano a fost stabilit un program oficial pentru a marca Anul Constantinian., printre care se află expoziţia organizată la Palatul Regal, conferinţe, congrese, precum şi alte evenimente culturale.
Created with Admarket’s flickrSLiDR.
Punctul central al săptămânii trecute l-a constituit vizita la Milano a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I, din zilele de 15-16 mai 2013, unde au avut loc mai multe întâlniri şi o rugăciune în Biserica istorică a „Sfântului Ambrozie”.
În încercarea de refacere a unităţii creştine, există două momente importante de întâlniri şi congrese. Acestea sunt: săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor în luna ianuarie şi întâlnirea la Pogorârea Duhului Sfânt, numită Veglia de Pentecoste.
În seara zilei de marţi 21.05.2013 de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, în cadrul adunărilor lunare ale Protopopiatului Lombardia II Nord, din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, în Parohia „Toţi Sfinţii” din Milano Nord-Monza a avut loc o conferinţă care a încercat să marcheze evenimentele mai sus amintite.
Prima parte a întâlnirii a început cu o rugăciune, o vecernie ortodoxă dedicată Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena la care au participat din partea ortodoxă: pr. protopop Pompiliu Nacu, pr. Silviu State de la Varese, pr. Gelu Valentin Porumb de la Romano de Lombardia, pr. Cristian Prilipceanu de la Como, pr. Laurenţiu Nacu de la Pioltello şi pr. Sergiu Nicolae de la Monza. Din partea Bisericii Catolice au asistat Monseniorul Patrizio Garascia, Vicarul Episcopal pentru Zona Pastorală V, reprezentant al Curiei de Milano, Monseniorul Francesco Braschi, Don Riccardo Pontani reprezentantul pentru ecumenism pentru zona Monza şi Brianza şi în jur de 80 de persoane italieni şi români.
După vecernie pr. Pompiliu Nacu a vorbit despre aspectele biblice şi teologia Sfântului Duh, dar şi despre manifestarea Sa în viaţa Bisericii, a sfinţilor şi credincioşilor.
A arătat că cea de a treia persoană a Sfintei Treimi nu este un duh oarecare, nu este creatură, ci este Duhul Sfânt de viaţă dătător, prin care se creează toate, prin care se înnoieşte faţa pământului, în care am fost pecetluiţi în ziua răscumpărării şi prin care devenim părtaşi dumnezeirii. Momentul Pogorârii Duhului Sfânt în lume, în chip de limbi de foc, înseamnă rămânerea permanentă şi activă în Biserică, până la sfârşitul veacurilor. Aşa cum în Vechiul Testament la fiecare cincizeci de ani, cu ocazia Jubileului se anulau datoriile şi sclavii erau eliberaţi; prin prezenţa Duhului Sfânt în lume la Cincizecime, oamenii şi istoria sunt eliberaţi în mod obiectiv de stăpânirea acestei lumi, aşa cum spune un mare teolog rus.
În doua parte a întâlnirii a luat cuvântul Excelenţa Sa Domnul George Bologan, Consulul General al României la Milano, care a vorbit despre Edictul lui Galeriu din 30 Aprilie 312 şi despre Edictul de la Milano, subliniind rolul şi importanţa sa pentru viaţa Bisericii. De asemenea, domnia s-a a subliniat rolul fundamental al Edictului de la Milano pentru libertatea creştinilor şi modul în care s-a manifestat la nivel întregii creştinătăţi arătând că: „…libertatea gândirii şi a opiniilor precum şi libertatea credinţelor religioase nu poate fi îngrădită sub nici o formă”. A făcut un interesant arc în timp între libertatea pe care au dobândit-o creştinii prin Edictului de la Milano şi Articolele 29 şi 30 a Constituţiei României, arătând că libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor, sau a credinţei sunt daruri de mare preţ pentru orice fiinţă umană. Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris şi imagine sunt inviolabile şi garantate de Constituţia României.
Un alt important moment a avut loc în a doua parte a serii, când Monseniorul Francesco Braschi, patrolog, teolog şi slavistul Bibliotecii Ambroziene din Milano, a susţinut Conferinţa cu titlul: „Împăratul Constantin, discipol şi sfânt, la începutul libertăţii de a fi creştini – Imperatore Costantino, discepolo e santo, all’inizio della libertà di essere cristiani”. La începutul cuvântului său a arătat că biserica a suferit grele persecuţii din partea împăraţilor păgâni, iar prin consecințele generate în evoluția religioasă a Imperiului Roman, Edictul este un punct important în istoria Occidentului şi a Orientului.
Convertirea lui Constantin la creştinism a însemnat o cotitură în viaţa acestuia, dar şi a bisericii, fiindcă pe de o parte acesta era primul împărat convertit, pe de altă parte prin publicarea Edictului de toleranţă religioasă, din ianuarie 313, se oferă Bisericii deplină libertate în întreg Imperiul Roman.
Apoi a vorbit despre Edictul de libertatea a lui Galeriu, de la Sardica- Nicomidia din anul 312, referindu-se la contextul istoric şi politic în care acesta a fost promulgat, dar mai ales a comentat documentele: De mortibus persecutorum – Despre moartea persecutorilor a lui Lactanţiu şi Historia Ecclesiastica – Istoria Bisericească a lui Eusebiu de Cezareea. Primul obiectiv al acordurilor încheiate între Constantin și Licinius a fost pacea religioasă, esențială pentru bunăstarea imperiului devastat timp de decenii de persecuții împotriva creștinilor.
În textul De obitu Theodosii – Despre moartea lui Teodosie a Sfântului Ambrozie a subliniat contextul istoric, familiar şi rolul lui Constantin în a lua decizii atât de importante ca om de stat, politic şi creştin, dar şi rolul Sfintei Elena în viaţa fiului său. De asemenea, a mai fost reliefat faptul că Biserica Catolică începe să reconsidere contextul istoric şi religios în care acesta a fot declarat sfânt, bine ştiind că în Occident doar mama sa Elena este considerată sfântă. Rolul şi participarea parohiilor creştine în construcția etosului religios şi de cultură, dar mai ales rolul bisericii în crearea de legături între oameni ajută la realizarea binelui comun, care este mântuirea noastră.
Seara s-a încheiat cu o gustare pregătită de doamna preoteasă, la care au luat parte toţi creştinii.
A consemnat pr. Pompiliu Nacu
